Comunicate de presă

19 noiembrie 2024

Președintele Klaus Werner Iohannis afirma, în 2016, că „30% din terenurile agricole ale României nu le mai aparțin românilor”.
În calitate de doctor în agronomie, am tresărit și am privit, cu aceeași îngrijorare ca președintele, această stare de fapt. Am solicitat clarificări din partea instituțiilor abilitate cu privire la situația reală a terenurilor care nu mai aparțin cetățenilor români și am încercat să înțeleg motivele pentru care această „îngrijorare” a rămas la nivelul unei simple afirmații „electorale”.
Întreaga mea activitate, desfășurată pe parcursul a doi ani, s-a concretizat într-o cercetare intitulată „Acapararea și înstrăinarea terenurilor agricole”. Primul volum, lansat prin intermediul acestui comunicat de presă, poartă titlul „De ce NU vrem să știm cât teren agricol NU mai aparține românilor”.
Dacă subiectul prezintă interes, vă stau la dispoziție pentru orice detalii suplimentare la numărul de telefon 0722 889 007, respectiv adresa de email: aurelianbuliga74@gmail.com.
Menționez, pentru cei care s-ar putea întreba, că în prezent nu fac parte din niciun partid politic, iar demersul meu este pur cetățenesc, patriotic, fără vreun interes patrimonial sau de altă natură, fiind îndemnat doar de spiritul civic.

Cu respect,
Aurelian Buliga-Ștefănescu

Mai jos vă prezint în detaliu demersurile pe care le-am întreprins pentru culegerea de informații.

În anul 2022, am adresat o cerere de informații de interes public către instituțiile reprezentative ale statului român, având ca scop clarificarea proporției de teren agricol care nu mai aparține cetățenilor români și obținerea unei actualizări a informațiilor disponibile în urma declarației prezidențiale. De asemenea, am solicitat detalii privind repartiția geografică a terenurilor înstrăinate. Cu toate acestea, răspunsurile primite s-au dovedit a fi dezamăgitoare. Conform datelor furnizate, nicio instituție publică din România nu deține informații clare referitoare la suprafețele de teren agricol care au intrat în posesia entităților străine.

Această constatare a condus la publicarea primului volum al seriei „ACAPARAREA ȘI ÎNSTRĂINAREA TERENURILOR AGRICOLE”, intitulat „De ce NU vrem să știm cât teren agricol NU mai aparține românilor”.

Volumul este structurat în trei părți distincte: (1) o analiză științifică a fenomenului de acaparare și înstrăinare a terenurilor agricole, (2) prezentarea unei investigații jurnalistice detaliate și (3) o evaluare a perspectivei și atitudinii clasei politice românești în fața acestui proces de înstrăinare a pământului strămoșesc.

În prima parte dedicată abordării științifice a fenomenului de acaparare și înstrăinare a terenurilor agricole se regăsesc următoarele capitole: Capitolul 1 – Competiția mondială pentru resurse în era globalizării; Capitolul 2 – Importanța terenurilor agricole în dezvoltarea durabilă a comunităților rurale românești; Capitolul 3 – Acapararea și înstrăinarea terenurilor agricole în România. Aspecte preliminarii.

Partea a doua, care reprezintă abordarea jurnalistică, include răspunsurile primite la cererea de informații de interes public adresată următoarelor instituții: Administrația Prezidențială, Guvernul României, Senatul României, Camera Deputaților, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Institutul Național de Statistică, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.
1. La data de 20 iulie 2022, președintele României, respectiv Administrația Prezidențială, mi-a redirecționat solicitarea către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale spre competență soluționare;
2. La data de 18 iulie 2022, Guvernul României mi-a redirecționat solicitarea către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale spre competență soluționare;
3. La data de 18 noiembrie 2022, Senatul României a susținut prin adresele nr. 1775/A/18.11.2022 respectiv XXXV/5501/28.11.2022 că informațiile solicitate de subsemnatul cu privire la „suprafețele de teren agricol deținute de persoane fizice/juridice străine nu fac parte din categoria informațiilor produse și/sau gestionate de instituția noastră”.
4. La data de 21 noiembrie 2022, Camera Deputaților m-a informat că în România nu există informații statistice cu privire la numărul străinilor care dețin terenuri agricole dar, conform datelor din diferite surse, în prezent, până la 10% din suprafețele agricole au ajuns în posesia unor investitori din afara Uniunii Europene, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE.
5. La data de 9 decembrie 2022, Consiliul Suprem de Apărare al Țării a redirecționat solicitarea către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară;
6. La data de 3 august 2022, Institutul Național pentru Statistică mi-a recomandat să mă adresez atât Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară cât și Oficiului Național al Registrului Comerțului. În plus, m-a asigurat că „la Recensământul General Agricol 2020, sunt colectate date privind suprafața agricolă utilizată, proprietate a cetățenilor străini (pentru anul agricol 2019-2020), informații ce vor fi diseminate la sfârșitul lunii decembrie din anul curent”.
7. La data de 22 iulie 2022, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a răspuns că nu deține informațiile solicitate;
8. La data de 9 august 2022, ANCPI mi-a recomandat să mă adresez Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
9. La data de 9 august 2022, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” mi-a recomandat să mă adresez Institutului Național pentru Statistică deoarece întrebările „exced competențelor ASAS”.
În partea a treia a lucrării, după ce am identificat limitările și dificultățile întâmpinate de instituțiile statului român în procesul de identificare a suprafețelor de teren agricol care nu mai aparțin cetățenilor români, am considerat necesar să ofer partidelor politice oportunitatea de a-și exprima punctul de vedere pe această temă. Astfel, la data de 28 iulie 2023, am transmis o solicitare de informații către 15 formațiuni politice, așteptând cu interes răspunsurile acestora.
După o perioadă de peste 30 de zile fără răspunsuri, am retransmis cererile de informații la data de 11 septembrie 2023, însoțite de un mesaj suplimentar prin care solicitam confirmarea primirii și, dacă era posibil, numărul de înregistrare al solicitării. Din păcate, aceste așteptări au fost în zadar, întrucât nici de această dată nu am primit nicio confirmare de primire și niciun răspuns la întrebările adresate.
În absența unei confirmări electronice, am recurs la transmiterea cererilor de informații prin intermediul Poștei Române, cu scopul de a obține dovezi tangibile ale primirii acestora. Aceste dovezi de expediere și confirmările primite sunt prezentate în lucrare. Cu toate acestea, până la data de 5 noiembrie 2024, când cartea a fost transmisă pentru tipărire, nu am primit niciun răspuns din partea partidelor politice contactate.

Cercetarea începută în anul 2022 a fost actualizată în acest an printr-un nou set de întrebări pe care le-am adresat atât președintelui KLAUS WERNER IOHANNIS (13.05.2024):
1. Vă rog să-mi comunicați sursa informației diseminată de președintele României, dl. Klaus Iohannis, în anul 2016; să se precizeze dacă Administrația Prezidențială a fost informată în scris sau verbal de faptul că „proprietari a 30% din terenul agricol din România sunt alții decât românii”; dacă a existat o comunicare scrisă vă rog cu deosebit respect să-mi comunicați studiul respectiv;
2. Vă rog să-mi comunicați dacă președintele României, dl. Klaus Iohannis, mai este îngrijorat de faptul că „proprietari a 30% din terenul agricol din România sunt alții decât românii”;
3. Să explice președintele Românei, dl. Klaus Iohannis, cum s-a manifestat și cum se manifestă „îngrijorarea”;
4. Vă rog să-mi comunicați ce a făcut președintele României, dl. Klaus Iohannis, pentru ca în România să existe transparență cu privire la proprietarii terenului agricol;
5. Să-mi comunicați dacă președintele României, dl. Klaus Iohannis, știe și în anul 2024 cât la sută din terenul agricol din România se află în proprietatea cetățenilor străini sau a societăților comerciale cu acționariat străin.

cât și primului ministru ION-MARCEL CIOLACU (13.05.2024):
1. Vă rog să-mi comunicați dacă prim ministrul României, dl. Marcel Ciolacu, este îngrijorat de faptul că în anul 2016 „proprietari a 30% din terenul agricol din România sunt alții decât românii”;
2. Vă rog să-mi comunicați ce a făcut prim ministrul României, dl. Marcel Ciolacu, pentru ca în România să existe transparență cu privire la proprietarii terenului agricol;
3. Să-mi comunicați dacă prim ministrul României, dl. Marcel Ciolacu, știe cât la sută din terenul agricol din România se află în proprietatea cetățenilor străini sau a societăților comerciale cu acționariat străin.

La data de 03.06.2024 am fost informat de către Administrația Prezidențială prin adresa Nr. SG/7092/03.06.2024 că „Informațiile solicitate … nu privesc și nu rezultă din activitățile Administrației Prezidențiale, potrivit art. 2, lit. b) din Legea nr. 544/2001”.

Am fost informat de către Guvern că petiția mea a fost redirecționată către Agenția Domeniilor Statului, fără a fi supusă unei evaluări corespunzătoare. În final, SGG m-a informat prin adresa nr. 15C/5/REC/05.06.2024 că „reclamația administrativă este neîntemeiată în conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public”.
Concluzii
La inițierea demersului de investigare a suprafețelor de teren agricol deținute de cetățeni străini, nu anticipam că voi ajunge să promovez rezultatele acestei cercetări în contextul unei campanii electorale. Accelerarea finalizării primului volum a fost determinată de constatarea unui peisaj electoral în care discursul politic este dominat de atacuri la persoană și promisiuni efemere, fără a aborda teme esențiale pentru viitorul țării.

La data de 15 noiembrie 2024, am transmis, cu insistență, candidaților la funcția de Președinte al României următoarele întrebări:
1. „De ce NU vrem să știm cât teren agricol NU mai aparține românilor?”
2. „De ce nu vrem să aflăm cât teren agricol este vândut cetățenilor străini?”
3. „De ce a renunțat președintele Klaus Werner Iohannis la „îngrijorarea” sa legată de înstrăinarea terenurilor agricole?”
4. „Este necesar sau nu să știm cât teren agricol a fost vândut străinilor?”

Până în prezent, nu am primit niciun răspuns și am rezerve cu privire la posibilitatea primirii vreunui răspuns în viitor.

În încheiere, doresc să reformulez întrebările esențiale ale cercetării:
„La ce ne folosește să nu știm cât teren agricol nu mai aparține românilor?”
„Mai au cetățenii români dreptul la informație?”
„De ce să nu cunoaștem cât teren agricol nu mai aparține românilor?”
„Ce implicații are cunoașterea controlului asupra terenurilor agricole de către străini?”
„Dacă aflăm adevărul, există riscul să ne trezim și să ne gestionăm mai eficient resursele, reducând astfel importurile de alimente?”
În cazul în care publicația dumneavoastră consideră că demersul meu prezintă interes public, sunt dispus să pun la dispoziție, în format electronic, secțiunile relevante ale materialului, în funcție de interesul manifestat.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Aurelian Buliga-Ștefănescu
Tel. 0722 889 007; Email: aurelianbuliga74@gmail.com