Potrivit Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane (ANÎTP), judeţul Argeş se află pe locul al IV-lea pe ţară în ceea ce priveşte numărul victimelor traficului de persoane în 2016. Pe primele locuri sunt judeţele Dolj, Galaţi şi Bacău. Cu toate acestea, în urma intervenţiilor poliţiştilor de la combaterea criminalităţii organizate şi a procurorilor DIICOT, numărul victimelor identificate a scăzut anul trecut cu 14 procente faţă de 2015, de la 880 la 756, majoritatea (aproape 77%) fiind femei, iar aproximativ 370 minori. Comisarul-şef de poliţie Maximilian Nicolae, directorul ANÎTP, a declarat că principala modalitate de recrutare a victimelor este cea făcută direct de către traficant sub diverse promisiuni (serviciu bine plătit, căsătorie etc), iar în majoritatea cazurilor acesta este o persoană cunoscută de către victimă, ceea ce face mai facil procesul de câştigare a încrederii.
„Pe lângă recomandările cu ce au de făcut, noi le dăm şi câteva semnale de alarmă care constituie indicii directe asupra a ceea ce se poate întâmpla. Astfel încât în momentul în care i se face o ofertă, persoana respectivă să ştie că cel mai probabil se va afla în situaţia de a deveni victima traficului. Practic, i se spune că nu trebuie să cunoască limba ţării respective, că nu trebuie să aibă contractul de muncă încheiat în limba română, să nu explice acasă motivul real pentru care pleacă, să accepte să i se plătească cu împrumut drumul şi să i se achite cazarea în prima perioadă sau să i se ceară actele. Sunt doar câteva dintre elementele care, mai mult ca sigur, ne arată că urmează să se înfiripe un caz de trafic de persoane”, afirma directorul ANÎTP la Conferinţa internaţională privind traficul de persoane.”Referitor la nivelul de educaţie, cele mai multe victime ale traficului de persoane au între cinci şi cel mult opt clase. Este de remarcat faptul că în cazul minorilor, peste 50% dintre ei provin din familii biparentale, ceea ce vine să contrazică într-un fel ideea că sunt mult mai vulnerabili copiii crescuţi de un singur părinte. Asta arată diversitatea şi implicaţiile în plan social pe care le are fenomenul traficului de persoane şi că el nu poate fi tratat doar printr-o judecată empirică. Trebuie să creăm anumite etichete, pe care să le punem potenţialelor victime”, a mai precizat Maximilian Nicolae Dacă ţinem cont că numai în ultimele trei-patru luni poliţiştii BCCO şi procurorii DIICOT Piteşti au destructurat mari grupuri de proxeneţi din judeţ implicaţi în traficul a zeci de tinere, inclusiv minore, pe care le-au plasat pe piaţa prostituţiei în diverse state europene, afirmaţiile comisarului-şef sunt întru totul acoperite de adevăr.
V.N.N / F.P