Arhiepiscopia a câştigat Biserica Domnească

Prin decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a câştigat definitiv si irevocabil dreptul a proprietate asupra Bisericii Domneşti din Curtea de Argeş, monument iatoric din secolul al XIV-lea, după ce magistraţii instanţei supreme au admis recursul formulat de Arhiepiscopie. „Admite recursul declarat de reclamanta Eparhia Argeşului şi Muscelului Curtea de Argeş împotriva deciziei nr. 564 din 13 aprilie 2016 a Curţii de Apel Alba Iulia, Secţia I civilă. Modifică, în parte, decizia recurată, în sensul că respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Muzeul Municipal Curtea de Argeş împotriva sentinţei civile nr. 1575/15.07.2015 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. 2384/216/2008. Înlătură din decizia recurată dispoziţia de obligare a reclamantei la plata către pârâtul Muzeul Municipal Curtea de Argeş a sumei de 25.129 lei, reprezentând cheltuieli de judecată în fond şi apel. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de Patriarhia Română. Irevocabilă”, se precizează în hotărârea Înaltei Curţi.Vă reamintim că, pe 15 iulie 2015, Tribunalul Sibiu dăduse câştig de cauză Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, iar un an mai târziu Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat dreptate muzeului din municipiul Basarabilor. Procesul a început în 2008, când Arhiepiscopia a revendicat biserica şi ansamblul medieval Biserica Domnească. În 2009, preoţii au obţinut dreptul de a oficia slujbe în biserica monument istoric, iar Muzeul Curtea de Argeş a fost obligat să predea cheia de la uşa de acces şi obiectele de inventar aflate în interior. Reprezentanţii muzeului au urmat căile de atac prevăzute de lege, dar situaţia a fost tranşată definitiv în favoarea Arhiepiscopiei.Ridicată în urmă cu peste şase secole şi jumătate în timpul domniei lui Basarab I (1310 – 1352), Biserica Domnească este unul dintre cele mai importante monumente ale arhitecturii medievale de la sud de Carpaţi, fiind cea mai veche ctitorie voievodală din Ţara Românească. O inscripţie descoperită la începutul secolului trecut pe zidul nordic al naosului menţioneaza moartea domnitorului la Câmpulung, în 1352, ceea ce dovedeşte că la acel moment zidirea bisericii era terminată şi se lucra la tencuirea ei. Construcţia a fost finalizata sub domnia lui Nicolae Alexandru (1352-1364), în timp ce pictura interioară, în stil bizantin, datează din vremea lui Vladislav Vlaicu (1364-1377).
Val. NICOLAU