Foto Press 24
Deşi vremea încă este iernatică, animalele din zona montană, inclusiv din cea cu climat subpolar la peste 1.800 de metri altitudine, își continuă ciclul vieții. Printre ele se numără şi viperele care, după sfârşitul lunii iunie, ies la năpârlire, depunere de ouă etc şi sunt mai greu de observat în această perioadă.
În perspectiva noului sezon de vară, pentru a evita muşcătura de viperă – în munţii Făgăraş este întâlnită vipera comună sau vipera berus – se recomandă portul permanent al bocancilor de munte, cu carâmb înalt, chiar dacă temperatura aerului este ridicată. Portul bocancilor îi va feri pe turişti de entorse ale gleznei evitând alunecarea sau chiar ale genunchilor, precum şi de producerea unor răni la degetele de la picior prin lovirea de pietre. Este total contraindicat portul şlapilor sau al adidaşilor, care pot genera producerea de accidente.
„Trebuie efectuat permanent un control vizual al zonei în care urmează să păşiţi. Nu ridicaţi pietre mari decât după ce, în prealabil, aţi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacă sunt şerpi. Dacă intraţi într-o zona cu vegetaţie înaltă care nu vă permite verificarea suprafeţei solului, loviţi uşor vegetaţia cu un băţ. În ciuda renumelui, vipera comună este un şarpe timid, care va fugi din calea dumneavoastră și se va ascunde. Atenție, nu încercați să vă jucați cu ele sau să le omorâți! Toate animalele fac parte din fauna montană, iar în plus se pot produce incidente nedorite. În cazul unei muşcături de viperă – aceasta se prezintă ca două înţepături la distanţă de 3 – 4 mm una de cealalată – care după o oră necrozează și se edemațiază (se umflă, n.r.) iar victima are senzații de vomă și de amețeală, sunaţi la 112 sau la 0725.82.66.63 (tastaţi pe telefon 0SALVAMONT) şi încercaţi să aspiraţi cât mai mult din sângele de la locul muşcăturii prin stoarcere sau prin folosirea unei seringi tăiate, care poate fi folosită ca instrument de vacuumare. Victima trebuie sa stea cât mai liniştită, să nu se mişte pentru a evita răspândirea sângelui în corp şi să aştepte sosirea personalului calificat. Administrarea preventivă a unor antihistaminice poate întârzia acţiunea veninului. Trebuie precizat ca decesul se poate produce după 12-24 ore de la muşcătură, dar numai dacă şarpele a reuşit să administreze încărcatura totală de venin, ceea ce nu se întâmplă de obicei, deoarece omul este muşcat numai ca avertisment, ca reacţie de apărare.
Respectarea regulilor de mai sus vă va feri de surprize neplăcute. Pentru informaţii suplimentare despre comportamentul în zona montană, accesaţi www.salvamont-arges.ro sau www.salvamontromania.ro”, a transmis Ion Sănduloiu, directorul Salvamont Argeş.
