Constantin Istrătescu, directorul AJVPS Argeş:Mistreţii atacă doar dacă sunt răniţi sau provocaţi !

Nicolae Zăvoianu, de 40 de ani, din Tigveni, satul Bârseştii de Jos, a murit după ce a fost atacat de un mistreţ chiar lângă şcoala din localitate, la vreo 200 metri distanţă de casă. Un sătean care trecea prin zonă a văzut întreaga scenă, a strigat, a aruncat cu pietre şi a reuşit să pună pe fugă animalul, după care a sunat la 112 solicitând ajutor. A fost însă prea târziu: bărbatul era în stop cardio-respirator, avea artera femurală secţionată în vreo trei locuri şi pierduse foarte mult sânge.

Un caz anormal
Constantin Istrătescu, directorul AJVPS Argeş, ne-a declarat: „Cazul de la Tigveni este nelalocul lui, pentru că, în general, mistreţul nu atacă omul decât dacă e rănit, iar dacă în jur e gălăgie, fuge. Acolo a fost ceva neclar. Mistreţul fie a fost alergat, hăituit de câini, fie a fost rănit înainte de eveniment. În această a doua situaţie, simţindu-se în pericol, porcul pune ochii pe om, cum se zice, şi declanşează atacuri furioase, fără să ţină cont de nimic. Cel mai probabil avem de-a face cu un mascul care, aşa cum am precizat, atacă doar în situaţii excepţionale. Nu ştiu ce a fost acolo, dar am auzit că ar fi fost găsit piciorul mistreţului, ceea ce înseamnă că e posibil să fi fost rănit după ce s-a prins în laţ sau din alte cauze. La orice animal sălbatic comportamentul este imprevizibil. La vulpe, la lup ori chiar la urs – mai rar, ce-i drept – se poate instala rabia, dar până acum n-am auzit de turbare la mistreţ”.

Mâncare puţină
„O problemă, afirma directorul AJVPS Argeş, o reprezintă creşterea numărului de mistreţi în Argeş prin înmulţire necontrolată. O parte din vină aparţine omului, care prin defrişarea arboretului a favorizat dezvoltarea hăţişurilor. O altă problemă este că unii gestionari ai fondurilor de vânătoare pun foarte multă mâncare, pentru a atrage mistreţii în bătaia puştii la vânătoare. De asemenea, din cauza secetei, copacii nu au dat suficiente seminţe, iar pomii au avut fructe puţine. În lipsa mâncării, mistreţul scormoneşte după rădăcini şi forţat de împrejurări îşi părăseşte arealul, coboară spre zone populate ca să caute mâncare. Atunci produce stricăciuni la culturi”.

Suprapopulare
„Din punctul meu de vedere ar trebui crescută cota de recoltare la mistreţ, fiindcă, repet, fondurile de vânătoare din judeţ se confruntă cu o suprapopulare. Spre deosebire de alte animale, mistreţul mascul poate fi împuşcat în tot cursul anului pe baza unei cote anuale, nicidecum haotic. Or, exact aici trebuie umblat, la cotă, care neapărat trebuie suplimentată. În condiţiile actuale e foarte greu să spunem cam ce număr de mistreţi avem în judeţ. Va fi mai uşor după ce va cădea primul prăşcău de zăpadă, iar pe baza urmelor lăsate putem estima populaţia de mistreţi”.
De-a lungul anului, mistreţii au făcut prăpăd în culturile agricole din multe localităţi argeşene, autorităţile locale au solicitat sprijin decidenţilor, dar nimeni n-a făcut nimic, după cum afirma şi Dumitru Slătineanu, primarul din Tigveni. Iată că acum un om a fost ucis de mistreţ. Poate că de data asta autorităţile abilitate vor reacţiona înainte ca, Doamne fereşte, să avem o altă victimă. Suntem în plină iarnă, sălbăticiunile vor ajunge în sate în căutare de hrană, iar oamenii sunt îngroziţi că pot fi atacaţi.