Cu sau fără potcoave de iarnă … RCA şi pentru pentru căruţe

Zilele trecute, o ştire difuzată pe canalele media le-a făcut creierii franjuri, cum se zice, sutelor de mii de proprietari de căruţe, care au aflat cu stupoare că vor trebui să încheie poliţe de asigurare pentru răspundere civilă (RCA). Problema era că nicăieri nu erau precizate criteriile şi grila de încadrare a căruţei care trebuia asigurată. Dacă tot se punea problema încheierii unei poliţe RCA pentru respectiva categorie de vehicule, în afara amenzii ce măsuri se mai puteau lua împotriva contravenientului? Unui şofer i se reţine certificatul de înmatriculare şi îi sunt ridicate plăcuţele cu numere în locul cărora primeşte o dovadă fără drept de circulaţie. Dar căruţaşului ce să-i reţină agentul rutier? Biciul, oiştea, amurile sau ce? În altă ordine de idei, nu se preciza dacă şi unde trebuia să se prezinte proprietarul atelajului, pentru a-i face ITP (inspecţie tehnică periodică) sistemului de propulsie, mai exact… calului. Şi ce normă de poluare trebuia să repecte? Apoi, nu era clar dacă este sau nu obligatoriu ca animalului să-i fie schimbate potcoavele de vară cu cele de iarnă?Toată această nebunie a fost generată de interpretarea articolului 2 din OUG nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto – hopa, păi bre, tehnocraţilor, vi se pare că, indiferent de câţi cai tracţiune are, un atelaj aduce cumva cu ceea ce cheamă un auto? – pentru prejudicii produse terţilor prin accidente şi de schimbarea definiţei de vehicul. În ordonanţă, vehiculul este definit ca fiind „mijloc de transport cu sau fără propulsie proprie, destinat deplasării pe uscat, inclusiv orice tip de remorcă, indiferent dacă este cuplată sau nu, cu excepţia celor care se deplasează pe şine, bicicletelor sau vehiculelor cu tracţiune animală, pentru care nu există obligaţia legală de înmatriculare sau înregistrare”. Aceeaşi ordonanţă arată că „persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării sau înregistrării în România precum şi tramvaie au obligaţia să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă”. Or, cum căruţele sunt înregistrate la primării şi proprietarii plătesc taxă pentru ele, concluzia era că proprietarii sunt obligaţi să încheie poliţe RCA (potrivit Codului Rutier, singurele vehicule care nu trebuie înmatriculate sau înregistrate sunt bicicletele şi vehiculele trase sau împinse cu mâna). Într-un comunicat dat publicităţii marţi, ASF precizează că e vorba despre o eroare materială, care va fi rezolvată odată cu elaborarea normele de aplicare a OUG nr. 54/2016 privind RCA. În altă ordine de idei, deşi Codul Rutier interzice încă din anul 2006 circulaţia căruţelor pe drumurile naţionale, obligă primăriile să construiască drumuri laterale şi prevede sancţiuni atât pentru autorităţile locale, cât şi pentru căruţaşi, căruţele pot fi întâlnite la tot pasul pe drumurile naţionale. Pe timp ce noapte sau când e ceaţă, ele sunt un real pericol pentru conducătorii auto. Multe accidente în care au fost implicate căruţe s-au produs din vina proprietarilor, care nu dotează atelajele cu elemente reflectorizante sau sisteme de semnalizare (lanterne spre exemplu, pentru că felinare nu prea mai există) care să le semnaleze prezenţa pe şosea. Iar în caz de eveniment rutier şi căruţaşii, şi şoferii (care nu au asigurare Casco) se aleg cu paguba, fiindcă nimeni nu-i despăgubeşte.

V.N Foto-M.N