Mii de copii au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate

Aproape 13.000 de copii din Regiunea de dezvoltare Sud Muntenia au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate, așa cum arată datele colectate de Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, iar consecințele acestui fenomen sunt extrem de complexe, cu implicații atât pentru copil, cât și pentru părinți și comunitate. Dintre cei 12.896 de copii rămași în țară, în urma migrației economice a părinților, 4.897 de copii sunt din județul Prahova, 2.727 copii din județul Dâmbovița, 2.594 copii din județul Argeș, 1.120 de copii din județul Teleorman, 773 de copii din județul Ialomița, 654 de copii din județul Giurgiu și 131 de copii din județul Călărași. Statisticile oficiale ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție cu privire la copiii cu unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate au înregistrat o creștere semnificativă în ultima perioadă, de la 85.000 de copii în decembrie 2015 la peste 96.700 în iunie 2017[1]. Datele colectate de la Inspectoratele Școlare, de Salvați Copiii și Ministerul Educației, au relevat însă un număr mult mai mare de copii cu părinți plecați la muncă în străinătate, peste 200.000, dintre care peste22.000 în regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, iar aceste date nu surprind nici ele întreaga amploare a fenomenului, pentru că nu cuprind și copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală/în abandon școlar[2]. Adăugând și copiii de vârstă antepreșcolară și pe cei neînscriși la școală sau care au abandonat școala, estimăm că numărul total al copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate se ridică la nivel național la aproximativ 250.000.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, atrage atenția asupra vulnerabilizărilor crescute la care sunt supuși copiii nevoiți să crească în absența părinților: ”Fenomenul copiilor care rămân în grija rudelor, în vreme ce părinții lor muncesc peste granițe pentru a le trimite bani și a le asigura, astfel, un nivel de trai decent, nu se rezumă la dor, ci cuprinde mult mai multe paliere ale emoțiilor și ale dezvoltării sociale. Acestui copil îi este rușine, acest copil este furios, acestui copil îi este teamă, acest copil se simte deseori abandonat și nu știe cui și dacă are voie să ceară ajutorul. De aceea este crucială intervenția noastră, pentru a ne asigura că sentimentele acestea atât de puternice nu vor lăsa răni iremediabile”.

Amploarea fenomenului copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate face necesară dezvoltarea unei rețele de servicii specializate destinate acestor copii. Organizația Salvați Copiii a creat astfel de servicii, adresate atât copiilor, cât și părinților lor și persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 6.500 de copii şi reprezentanții lor, persoane în grija cărora au rămas sau părinți, au beneficiat până acum de servicii de intervenție directă. Peste 105.000 de persoane, părinți, copii și specialiști, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinților îl are asupra copiilor rămași acasă, precum și cu privire la obligațiile ce le revin părinților la părăsirea țării.Prin programele dezvoltate de Salvați Copiii în județele Argeș și Dâmbovița, peste 1.000 de copii și reprezentanții lor au beneficiat de suport psihologic și educațional și peste 11.000 de persoane au beneficiat de informare și de servicii de consiliere socială prin intermediul caravanelor locale. Analiza realizată de Salvați Copiii în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție cu privire la implementarea legislației relevante a arătat că prevederile legislative referitoare la protecția acestor copii nu sunt suficient cunoscute, îndeosebi în mediul rural și urban mic.

Adrian Macovei, directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș, a evidențiat consecințele sociale ale migrației economice a părinților: ”Suntem în fața unui fenomen sociologic de amploare, care, din păcate, are proporții din ce în ce mai agravante. Dincolo de consecințele asupra dezvoltării emoționale a copilului rămas singur acasă, există și consecințe sociale, în ceea ce privește integrarea în societate, prin școală, prin comunitate. De multe ori, acest copil se simte de două ori abandonat, atunci când este discrimat la școală, pentru că nu poate merge într-o tabără, de exemplu, neavând reprezentant legal”. Dezbaterea Protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate – aspecte legale și bune practici de intervenție. În acest context, dezbaterea Protecția copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate – aspecte legale și bune practici de intervenție de la Pitești a reunit peste 70 de participanți, specialiști cu formare interdisciplinară, atât din instituții de la nivel județean, cât și local, inclusiv din mediul rural, din județele Argeș, Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Giurgiu din Regiunea Sud Muntenia și din județele Vâlcea și Olt din regiunea Sud-Vest Oltenia. Printre invitații la eveniment s-au numărat reprezentanți ai Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, Inspectoratelor Școlare, Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională, precum și ai mai multor Servicii Publice de Asistență Socială, școli, instanțe de judecată și ONG-uri din aceste județe. Participarea la eveniment a reprezintat o oportunitate pentru participanți de a cunoaște bune practici de intervenție, de a se informa cu privire la noile prevederi legislative și de a dezvolta o viziune unitară asupra problematicii copiilor singuri acasă, premise importante pentru reducerea impactului negativ al migrației economice a părinților asupra copiilor.