Pompierii argeșeni solicitaţi zilnic să stingă unul sau mai multe incendii de vegetaţie

Dincolo de faptul că este necesară pe orice proprietate, curăţenia de primăvară făcută fără cap, cum se zice, aduce mari pericole pentru gospodari şi multă alergătură pentru pompieri, care sunt solicitaţi zilnic să stingă unul sau mai multe incendii de vegetaţie. Numai de la începutul acestei săptămţni, spre exemplu, în judeţ au izbucnit nenumărate incendii de vegetaţie uscată, care în unele cazuri ameninţau să se propage la zone împădurite sau la locuinţe şi anexe ale unor cetăţeni. De cele mai multe ori intervenţiile echipelor de stingere sunt deosebit de dificile fie din cauză că nu există căi de acces şi autospecialele nu pot ajunge, fie nu există surse de realimentare cu apă. Potrivit unei statistici întocmite de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în Argeş s-au produs cele mai multe astfel de evenimente la nivel naţional. Numai în ultimele 49 de ore echipajele de pompieri au fost solicitate să intervină pentru stingerea a peste 60 incendii de vegetaţie.
Hectare de mirişti în flăcări

Astfel, la Cepari au ars 3.000 mp vegetaţie, la la Valea Danului s-a făcut cenuşă un hectar de iarbă uscată şi mărăciniş, la Muşăteşti, Călineşti şi Albota s-au făcut scrum câte două hectare de vegetaţie uscată, pe Autostrada A1 au ars peste un hectar de vegetaţie, iar fumul a afectat derularea normală a traficului rutier. La Cocu, flăcările care au cuprins un hectar de vegetaţie uscată au degradat şi pomi fructiferi care, potrivit specialiştilor, s-ar putea să se usuce din cauză că le-a fost afectată scoarţa. Incendii similare au mai izbucnit la Budeasa, Oarja, Piteşti, Schitu Goleşti, Leordeni, Băiculeşti, Ştefăneşti, Hărseşti, Bascov, Moşoaia, Mihăeşti ori Cicăneşti. În aceste din urmă cazuri a existat pericolul ca flăcările să ajungă la pădurea din imediata apropiere, însă silvicultorii au dat dovadă de vigilenţă şi au acţionat cu mijloace proprii până la sosirea echipelor profesioniste. La Drăganu lucrurile au fost mai grave, fiindcă incendiul izbucnit la vegetaţia uscată s-a extins la o magazie din curtea bisericii şi la litiera de pădure. Acolo au ars 6.000 mp vegetaţie, 500 mp litieră, 20 mp acoperiş magazie şi 10 mc de lemn.În toate aceste situaţii cauzele producerii incendiilor au fost în principal aprinderea intenţionată a miriştilor, urmată de focurile deschise lăsate fără supraveghere.

Lege există, dar nu se aplică
Problema e că deşi există lege care interzice arderile necontrolate, nimeni nu ţine cont de ea. Puţin le pasă oamenilor că riscă amenzi usturătoare, care pot ajunge de la 1.00 la 25.000 de lei, aşa cum nu ţin cont nici că metoda curăţirii terenurilor şi pajiştilor prin arderea vegetaţiei uscate este extrem de periculoasă, deoarece focul deschis – chiar şi supravegheat – nu poate fi stăpânit, apărând astfel pericolul propagării de la scânteile purtate de vânt. Dar cum să respecte legea cei care dau foc resturilor vegetale de pe terenuri dacă autorităţile abilitate nu au aplicat sancţiuni? Păi dacă n-au fost niciodată amendaţi, cum să le pese celor care dau foc că pot cădea victime propriei inconştienţe? După toate cele întâmplate, IGSU a dat dispoziţie ca toate inspectoratele pentru situaţii de urgenţă să ia legătura cu reprezentanţii APIA, pentru a nu m ai fi efectuate plăţi către fermierii care produc intenţionat incendii.

Flăcări la o casă izolată
Un incendiu deosebit de puternic a izbucnit în comuna Poienarii de Muscel, satul Jugur. La Detaşamentul de Pompieri Câmpulung s-a dat alarma, iar către localitatea precizată au pornit două autospeciale cu apă şi spumă în soţite de o ambulanţă SMURD de prim ajutor calificat. Când au ajuns, forţele de stingere au constat că focul ardea în dezvoltare şi se manifesta la mai multe anexe dintr-o gospodărie aproape izolată, aflată undeva la marginea localităţii. Intervenţia pompierilor a fost deosebit de dificilă din cauză că autospecialele nu puteau intra pe drumul prea îngust, aşa că subofiţerii au fost nevoiţi să meargă pe jos un kilometru pentru a ajunge la locul incendiului. Din fericire nu au existat victime, dar au ars magazii din lemn pe 80 mp, patru bazine de plastic, două butii din lemn, doi metri cubi lemn de foc şi alţi doi metri cubi de scândură. În urma cercetărilor s-a stabilit că focul a pornit de la nişte scântei purtate de vânt de la un foc deschis lăsat nesupravegheat.
Atenţionări
Pentru a evita producerea de situaţii deosebite, ISU atenţionează că: * utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu pe timp de vânt este interzisă; * realizarea arderilor se face doar în locuri special amenajate, cu respectarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi şi num ai după eliberarea permisului de foc; * arderea trebuie supravegheată permanent şi la terminarea activităţii jarul va fi stins cu maximă atenţie; * utilizarea focului deschis la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie (gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc), respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile (lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei ş.a.) este interzisă. Să nu uităm că, în anii trecuţi, au fost cazuri de persoane care după ce au dat foc miriştilor, n-au mai putut ieşi din mijlocul flăcărilor şi au murit carbonizate.

Val. N. Foto-Mihai N.