Foto Press 24
Siguranța rutieră reprezintă o responsabilitate comună, care necesită acțiuni concrete și coordonate, iar îmbunătățirea acesteia se poate obține doar prin implicarea fiecăruia, atât din postura de utilizator al drumului, cât și din cea de autoritate de reglementare și aplicare a legislației. Decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil și pot fi prevenite în mare măsură. Astfel, au fost adoptate Ordonanța de Urgență 84 din 28 iunie 2024, precum și Ordonanța de Urgență 97 din 11 iulie 2024.
Acestea aduc modificări și completări în următoarele domenii și acte normative:
- modificări ale Codului Rutier – OUG 195/20002R privind circulația pe drumurile publice, ce se referă la anumite contravenții și infracțiuni, reglementând utilizarea informațiilor oferite de sistemele de monitorizare a traficului, modalitatea de acces la baze de date, instituie un mecanism privind relocarea vehiculelor staționate regulamentar în situații de urgență, înlătură vidul legislativ referitor la refuzul de a se supune testării față de conducătorilor de biciclete, trotinete electrice sau vehicule cu tracțiune animală, clarifică procedura în situația testărilor pentru determinarea consumului de alcool și de substanțe cu efect psihoactiv;
- modificări referitor la modalitatea de comunicare a proceselor verbale de constatare a contravenției, prevăzute de Ordonanța 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor;
- modificări privind evaluarea medicală și psihologică a titularilor de permis de conducere, în situații ce pot afecta capacitatea acestora de a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie.
Prin instituțiile juridice prevăzute, legislația rutieră are drept scop protejarea unor valori fundamentale, precum viața, integritatea corporală şi sănătatea tuturor persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, care trebuie să primeze în fața unei singure persoane care pune în pericol pe ceilalți.
În ceea ce privește sancționarea contravențională a conducătorului de bicicletă, respectiv trotinetă electrică, atunci când refuză să se supună testării privind consumul de alcool ori substanţe psihoactive, menționăm că, până la modificarea în discuție, conducătorul unui astfel de vehicul era încurajat să refuze testarea privind consumul de alcool ori substanțe psihoactive, întrucât legislația în vigoare stabilea o sancțiune contravențională doar în cazul celor care se supuneau testării, fiind confirmat consumul de alcool sau substanțe psihoactive.Obiectivul reglementării este îmbunătățirea comportamentului în trafic a conducătorilor acestor categorii de vehicule.Răspunderea contravențională are și un rol preventiv – educativ, dincolo de cel punitiv.De altfel, statistica accidentelor rutiere grave relevă multe pierderi de vieți în rândul acestor participanți la trafic.
Astfel, numai în primele 6 luni ale anului 2024, au fost înregistrate la nivel național 300 de accidente rutiere, în urma cărora au decedat 55 de conducători de bicicletă și trotinetă, iar alții 248 au fost răniți grav.De asemenea, s-a constatat că un procent considerabil dintre conducătorii de biciclete și trotinete electrice implicați în accidente rutiere se aflau la momentul producerii sub influența băuturilor alcoolice.Conducătorii acestor vehicule au posibilitatea de a alege să respecte prevederile legale – acceptare voluntară, cunoscând în prealabil că pot fi sancționați contravențional dacă adoptă o conduită contrară legii.
În situația în care aleg, totuși, să nu respecte obligațiile legale, prin aplicarea unei sancțiuni ar putea înțelege că societatea nu încurajează o astfel de conduită – respectarea legii fiind aplicată.Retragerea permisului de conducere exista deja în legislația rutieră anterioară emiterii O.G. 84, având un caracter administrativ, neavând un rol punitiv, ci preventiv, fiind dispusă în scris, atunci când, spre exemplu, titularul unui permis de conducere este declarat inapt medical pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice ori acesta nu respectă obligația legală de a se prezenta la examinarea medicală, necesară certificării aptitudinilor de a conduce un autovehicul pe drumurile publice. Prin actul normativ amintit, respectiv O.G. 84, a fost extins cadrul de aplicare a acestei măsuri administrative ( – retragere permis) și în situațiile în care conducătorul unui autovehicul, titular de permis de conducere, refuză să respecte obligația legală de a se supune testării, în vederea stabilirii consumului de substanţe psihoactive ori a concentraţiei de alcool în aerul expirat, la solicitarea poliţistului rutier, deși este identificat în trafic având:
a) sancțiuni contravenționale aplicate, în mod repetat, în ultimii 3 ani, pentru săvârșirea contravenţiei de conducere sub influența băuturilor alcoolice;
b) a fost condamnat definitiv pentru infracţiuni privind conducerea unui autovehicul sub influența alcoolului sau a unor substanțe psihoactive, a consumat alcool sau alte substanțe psihoactive ulterior producerii unui accident de circulație, a refuzat sau s-a sustras de la prelevarea de probe biologice, a săvârșit infracțiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri;
c) în vehicul recipiente ce pot conţine băuturi alcoolice şi care prezintă urme de consum sau substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive;
d) un comportament nefiresc, care poate fi generat de consumul de băuturi alcoolice sau substanțe psihoactive.
Prin urmare, nu toți șoferii sunt testați, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, ci doar cei care se regăsesc într-una dintre situațiile de mai sus.
Astfel, în urma noilor modificări legislative în domeniul rutier, conducătorii auto care refuză testarea cu aparatele din dotare, fie drugtest, fie etilotest, sunt conduși la unități medicale specializate, pentru recoltarea de probe biologice, în vederea stabilirii prezenței, existenței sau inexistenței substanțelor interzise sau alcoolului în sânge, iar, față de aceștia este luată măsura administrativă de retragere a permisului de conducere, până la sosirea rezultatului probelor. Anterior acestor modificări, în situația sus-menționată, pe vechea legislație, în unele cazuri, se întocmea un dosar penal in rem, iar conducătorul auto trebuia să aștepte soluționarea dosarului penal.
Cu privire la aparatele drugtest folosite la nivelul Poliției Române, acestea sunt Drager 5000, importate din Germania, cele mai noi de pe piață, de ultimă generație și folosite în toate țările europene, precum și în Statele Unite ale Americii. Este necesar ca cetățenii să se informeze cu privire la medicamentele pe care le consumă și să citească atent prospectul ori să se consulte cu un medic, deoarece unele medicamente sunt contraindicate pentru condusul autovehicolelor. Așadar, persoanele în cauză se pot pune în pericol, atât pe ei, cât și pe ceilalți participanți la trafic, având în vedere faptul că efectul unor medicamente poate reduce capacitatea și timpii de reacție, iar aparatele Drugtest detectează inclusiv substanțe din compoziția acestor medicamente. Testarea reprezintă doar un indiciu în ceea ce privește posibilitatea ca acel șofer să fi consumat substanțe interzise. Tocmai de aceea sunt recoltate probe biologice, la o unitate medicală, iar rezultatul acestora reprezintă probă în ceea ce privește existența sau inexistența substanțelor interzise. În acest moment, analizarea probelor biologice nu este atributul Poliției Române, ci al serviciilor de medicină legală.
Interesul societății primează în fața interesului oricărui individ.
Atât timp cât există indicii cu privire la posibilul consum de substanțe interzise sau alcool la o persoană care este depistată la volan, acel indiciu trebuie verificat, întrucât acel conducător poate fi un potențial pericol pentru ceilalți participanți la trafic. Referitor la cazul de anul trecut, intens mediatizat, din Constanța, Poliția Română a învățat ceva după acest eveniment și de aceea a venit cu acest pachet de măsuri legislative, dar și administrative. La acest moment, există un trend descendent al numărului de accidente și de persoane decedate în România, iar aceste prevederi vor contribui cu siguranță, în continuare, la scăderea numărului de accidente rutiere și a consecințelor grave pe care acestea le produc. Subliniem faptul că, în aplicarea legislației, ne ghidăm după principiile de drept. Astfel, Curtea Constituțională a decis, în anul 2019, prin Decizia numărul 698, că dreptul la viața și siguranță publică are prioritate în fața dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, atunci când aceste două drepturi sunt în conflict.
