Activitățile sunt derulate pentru depistarea persoanelor implicate în eveniment, precum și descoperirea și ridicarea bunurilor de interes în cauză.

În acest sens, sub coordonarea Direcției de Investigații Criminale-IGPR, sunt efectuate 9 percheziții în județul Ilfov, 3 percheziții în județul Prahova, două percheziții în județul Buzău și o percheziție în județul Argeș.

În acțiune sunt angrenate efective din cadrul inspectoratelor de poliție județene Ilfov, Prahova, Buzău și Argeș, Poliției Capitalei, precum și jandarmi.

Scopul discuțiilor a fost demararea activității de elaborare a planului de intervenție pentru gestionarea situațiilor de urgență ce pot apărea în exploatarea tunelului rutier Curtea de Argeș, care va fi finalizat odată cu execuția Autostrăzii Sibiu-Pitești, Secțiunea 4: Tigveni-Curtea de Argeș. De asemenea, s-au purtat discuții care au vizat stabilirea echipamentelor necesare, în vederea asigurării condițiilor de siguranță pentru această infrastructură rutieră.
Tunelul, săpat prin dealul Momaia, în apropiere de Curtea de Argeș, va avea o lungime de 1,3 km și va consta în două galerii principale separate, câte una pentru fiecare sens de mers. Acesta va fi primul tunel forat pe o autostradă din România.La întrunire au participat următoarele cadre ale ISU Argeș: (Î) prim adjunct al inspectorului șef, colonel Dincă Alin, șef Serviciu Inspecția de Prevenire, colonel Iordache Orlando și (Î) șef Centru Operațional Județean, locotenent colonel Berevoianu Marius.

S-a reținut că începând cu finele anului 2022, mai multe persoane care sunt angajate sau controlează două societăți comerciale de pe raza județului Iași, au constituit un grup infracţional organizat, având ca scop importul, exportul, producerea, fabricarea şi alte operaţiuni cu substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive. În acest context aceştia produc și comercializează dispozitive electronice de vapat şi produse de tip „edibles” ( jeleuri, prăjituri, drajeuri etc ) cunoscând că au în compoziție substanţe susceptibile de a avea efecte psihoactive, identificându-se în cursul investigațiilor substanțele HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P și în unele cazuri inclusiv THC.
De asemenea, s-a stabilit că în perioada octombrie 2022 – septembrie 2023, membrii grupului infracțional au produs în vederea comercializării peste 100.000 de dispozitive tip VAPE care conțineau substanțe care produc efecte psihoactive ( HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P) de natură a pune în pericol viața persoanelor care le consumă.
Investigațiile efectuate au relevat o creştere exponenţială în rândul tinerilor (preponderent în zona şcolilor şi liceelor) a consumului de produse de tip „Vape” care au în compoziţie derivaţi din plante de canabis şi prin urmare un efect psihoactiv. O parte din aceste produse au în componenţă un produs chimic, derivat al THC-ului ( obţinut în mod sintetic), cu denumirea generică HHC (hexahydrocannabinol) o substanță ce are capacitatea de a produce efecte psihoactive (stări de euforie, halucinaţii şi chiar probleme medicale temporare), asemănătoare consumului de canabis şi comparabile celor induse de consumul noilor substanţe psihoactive, denumite generic „etnobotanice”.
Din cercetările efectuate a mai rezultat că dispozitivele de tip „vape” care au în componenţă HHC sunt comercializate preponderent pe piaţa on-line ( site-uri de specialitate şi site-uri notorii care au ca obiect de activitate comerţul general cu diferite produse) dar şi în cadrul unor magazine situate în centre comerciale.
Cu privire la potenţialul psihoactiv al substanţei HHC, EU Early Warning System ( EWS ) a emis primele avertizări în luna octombrie 2022, substanţa în sine fiind în prezent intens monitorizată de către European Monitoring Center for Drugs and Drug Addiction ( EMCDDA).
Având în vedere acest aspect, comercializarea produselor ce conţin HHC, HHC-P, HHC-O, H4CBD, THC-P intră sub incidenţa Legii nr. 194 din 2011 (republicată) privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare.
În urma investigațiilor au fost identificate un număr de 28 societăți care comercializează astfel de produse la nivel național, profitând de faptul că dispozitivele de tip „vape” se pot comercializa la liber, iar jeleurile pot fi vândute oricărei persoane.
De asemenea, s-a stabilit faptul că minorii au acces la aceste substanțe care le pun în pericol viața, iar persoanele care vând astfel de produse deși cunosc efectele pe care le au substanțele din compoziția lor, le comercializează fără nicio restricție inclusiv minorilor.
Urmează să fie aduse pentru audieri la sediul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Iași 42 de persoane.
Acțiunea se desfășoară cu sprijinul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate București, Ploiești, Pitești, Timișoara, Cluj, Suceava, Bacău, Galați, Craiova, Serviciilor de Combatere a Criminalității Organizate Arad, Sibiu, Hunedoara, Botoșani, Harghita, Satu Mare, Baia Mare, Brăila, Vrancea, Neamț, Buzău și beneficiază de sprijinul Jandarmeriei Române.
Suportul de specialitate a fost asigurat de Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală, Direcţia Operaţiuni Speciale și Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor din cadrul IGPR.

Zi tristă pentru poliţia judeţeană după ce, ieri, comisarul Mădălin Zamfir, şef al Centrului Operaţional Piteşti, trecut mult prea devreme în lumea celor drepţi. În vârstă de 37 de ani, Mădălin a încetat din viață într-un spital din Brașov, unde era internat în stare critică. Din păcate, cu toate eforturile depuse de medici, viaţa tânărului ofiţer a încetat să mai bată.

Aşa cum am relatat, pe 23 august, Mădălin era la Rucăr, satul Sătic, ca să-şi ajute un prieten care săpa o fosă septică de circa trei metri adâncime în curtea casei aflată în construcţie. La un moment dat, prietenului i s-a făcut rău şi a căzut inconştient, iar poliţistul a intrat după el să-l ajute, însă a leşinat şi el. Ambii au fost scoşi de pompieri, care au început resuscitarea. Proprietarul casei, în vârstă de 49 de ani, nu a răspuns manevrelor şi s-a declarat decesul. Ofiţerul a fost preluat cu semne vitale de un elicopter SMURD şi transportat la un spital din Braşov, dar din nefericire, după o săptămână de la incident, şi inima lui a încetat să mai bată.

Absolvent al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” în 2009, specializarea criminalistică, Mădălin Ionuţ Zamfir a lucrat până în 2012 la compartimentul expertize din cadrul Serviciului Criminalistic Dolj. Din 2012 până în 2014 a fost ofiţer de ordine publică la Poliţia Costeşti, iar din 2014 a îndeplinit funcţia de purtător de cuvânt al poliţiei argeşene. În noiembrie 2018, a câştigat concursul organizat de IGPR pentru funcţia de şef birou Centru Operaţional din cadrul poliţiei argeşene, iar apoi a trecut pe o funcție superioară la Centrul Infotrafic al Poliției Române, unde și-a îndeplinit sarcinile de serviciu până când a plecat la cele veșnice. Mădălin era căsătorit, soţia sa fiind tot ofiţer de poliţie, şi avea doi copii minori, gemeni.

Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanţe familiei îndoliate!

“Cu mare durere în suflet, plângem pierderea unui coleg și om deosebit, profesionist desăvârșit, familist convins și prieten adevărat.Virtutea de care a dat dovadă confirmă aprecierea de care s-a bucurat. Atât în timpul liber, cât și la serviciu, în uniformă sau în afara ei, doar un om adevărat, animat de cele mai însemnate virtuți, este în stare de cele mai mari sacrificii.Un astfel de om este Mădălin Ionuț, om cu dovedită credință în Dumnezeu, care a rânduit să îl ia de lângă semenii săi, la vârsta de 37 de ani.Suntem alături de familie, căreia îi transmitem sincere condoleanțe și alinare a suferinței ”, a transmis IPJ Argeș.

Banda de traficanţi, coordonată din străinătate
Potrivit DIICOT, în perioada 2022 – 2023, mai multe persoane de naționalitate română și turcă, sub coordonarea din exteriorul țării a unor cetățeni turci și sirieni, au constituit un grup infracțional organizat transfrontalier în scopul comiterii infracțiunii de trafic de migranți (de origine turcă și irakiană) pe ruta Turcia – Bulgaria/Serbia – România – Germania. Astfel, pe teritoriul României s-au constituit mai multe celule infracționale, care au acționat în mod unitar prin facilitarea trecerii frauduloase a frontierei sudice a României, atât cu Bulgaria, cât și cu Serbia, a grupurilor ilegale de migranți, recrutarea din rândul lucrătorilor străini aflați legal în România cu vize de muncă și găzduirea temporară în diferite locuinţe zona de vest a ţării, în scopul trecerii frauduloase a frontierei dintre România și Ungaria, cu destinația finală Germania. Aceste celule infracționale au fost coordonate în permanență din exteriorul țării, liderii grupării fiind stabiliți în Turcia, Germania și Serbia. Potrivit anchetatorilor, liderii grupării au racolat mai multe persoane, cu preponderență cetățeni români, care să asigure transportul.
Sute de migranţi au fost identificaţi
Pe palierul organizatoric, liderii grupului infracțional au introdus ilegal migranți în România, au recrutat migranți din rândul lucrătorilor străini aflați legal în ţară având vize de muncă și au procedat la concentrarea temporară a acestora în diferite locații din Timișoara și Arad, prin închirierea unor spații sau găzduirea în reședințe ale membrilor grupului, identificarea și utilizarea mijloacelor optime de transport în Germania prin trecerea ilegală a frontierei româno-maghiară atât cu implicarea unor şoferi profesioniști și ascunderea migranţilor în mijloacele de transport, cât și prin trecerea lor pedestru prin zone situate între punctele de trecere a graniţei României (cunoscută ca fiind zona verde).
Trasee verificate de antemergători
În funcție de segmentul de traficare, pentru fiecare transport se cerea între 4.000 şi 10.000 de euro (de exemplu, din România pentru Germania se cerea între 4.000 și 5.000 de euro). Pentru transferul și transportul ilegal de migranți, suspecții au folosit diverse autovehicule pe post de antemergător, șoferii fiind instruiți și coordonați, în permanență, de către organizatorii transporturilor, prin transmiterea locațiilor de îmbarcare/debarcare, comunicarea în timp real a riscurilor generate de prezența în trafic a unor echipaje de poliție, precum și gestionarea resurselor necesare transporturilor (cheltuieli ocazionate de consumul de combustibil, de achiziționarea vinietelor sau a alimentelor pentru migranți). De asemenea, membrii grupării au folosit maşini închiriate sau cumpărate special pentru asigurarea transportului fie în numele unor persoane terțe, fie prin utilizarea unor documente falsificate. De cele mai multe ori, persoanele traficate au fost transportate în condiții de risc prin supraaglomerarea sau lipsa de ventilație a spațiilor disimulate.
Locuinţe schimbate periodic
În ceea ce privește găzduirea, suspecții au identificat locații utilizate pentru adăpostul temporar al migranților în momentul imediat accederii ilegale pe teritoriul României din Bulgaria sau Serbia. Locații de tip safe-house (supraaglomerate, fără respectarea unor reguli elementare de igienă sau de prevenire a răspândirii unor afecțiuni medicale) din municipiul Timișoara și Arad au fost închiriate, gestionate și schimbate periodic în scop de îngreunarea descoperirii activității infracționale. Pe parcursul perchezițiilor din România au fost depistați peste 300 de migranți traficaţi, totodată fiind identificate și ridicate autoturisme de lux și sume de bani în euro, iar nouă suspecţi au fost conduşi la audieri.
Percheziţii şi în Germania
Concomitent, pe teritoriul Germaniei au fost făcute două percheziții domiciliare și au fost puse în aplicare două mandate de aducere, suspecții fiind audiați la sediul Bundespolizeiprasidium Potsdam.
Totodată, în Serbia, a fost efectuat un control într-o locație de tip safe-house folosită de grupul infracțional pentru adăpostirea temporară a migranților. La activitățile desfășurate pe teritoriul României au participat polițiști din cadrul Bundespolizeiprasidium Potsdam și o echipă a EUROPOL din cadrul European Migrant Smuggling Centre EMSC, iar la cele desfășurate pe teritoriul Germaniei a participat o echipă din cadrul DCCO – Biroul de Combatere a Traficului de Migranți.
Cooperarea judiciară a fost facilitată prin intermediul EUROJUST, fiind încheiat un acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă cu autoritățile judiciare din Germania și Serbia. Documentarea activității infracționale a fost realizată cu sprijinul EUROPOL și SELEC, acţiunea
fiind realizată cu sprijinul polițiștilor de combatere a criminalităţii organizate Timișoara şi Pitești și ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră – Serviciul Teritorial Timișoara, și a beneficiat de sprijinul Jandarmeriei Române. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale din cadrul IGPR.

Potrivit anchetatorilor, în primăvara anului trecut s-a constituit un grup infracțional organizat, la care ulterior au aderat mai multe persoane, în scopul intermedierii legăturii între dealeri de droguri și consumatori, inclusiv minori, prin intermediul unei aplicații criptate de comunicare, platformă ce înregistrează în prezent aproximativ 11.000 de membri activi în România. Distribuția drogurilor ar fost îndreptată, cu predilecție, spre consumatori tineri, din categoria elevilor și studenților, sub protecția anonimatului. În urma perchezițiilor, care au vizat în principal dealerii, au fost identificate și ridicate sumele de 17.500 de lei, 110 dolari și 100 de euro, cantitatea de 3,5 kilograme de canabis, 20 de telefoane mobile, două cartușe de 9 mm, 20 de grame de substanță pulverulentă de culoare albă (NSP), 228 de comprimate de ecstasy și 48 de timbre LSD.
Drogurile identificate aveau ca destinație în special, comercializarea stradală.
Gruparea a fost structurată pe paliere și nivele de acces și a asigurat distribuția de droguri de risc și de mare risc, la nivel național, în majoritatea marilor orașe. Ca mod de operare, clienții, utilizatori ai unor terminale mobile, contactau distribuitorii pe această platformă, iar apoi, în urma negocierilor directe, erau îndrumați către cel mai apropiat dealer local, în funcție de localitate, tipul de drog solicitat și alte criterii stabite la momentul interacțiunii. Distribuitorii își promovau ofertele de droguri pe platforma respectivă și astfel se împărțeau zonele de distribuție, în scopul acaparării a câtor mai mulți clienți. Administratorul platformei modera discuțiile și selecta componența membrilor grupului.
Platforma de comunicare avea capabilitatea de a genera în jur de 40.000 – 50.000 de mesaje zilnic, majoritatea fiind legate despre modalitățile de distribuție a drogurilor, consum, zone de distribuție, dar și despre efectele drogurilor.
Modalitatea de investigare reprezintă o premieră la nivel european la acest moment, fiind preluate și închise trei piețe online folosite pentru distribuția de droguri. Ulterior efectuării activităților, la data de 10 aprilie organele de cercetare penală au preluat controlul asupra canalelor de mesagerie criptată pe care se vindeau droguri și le-au oprit activitatea.
La sediul DIICOT – Structura Centrală au fost conduse pentru audieri 15 persoane. Procurorii au dispus reținerea a 13 inculpaţi, iar un al paisprezecelea este arestat preventiv într-o altă cauză aflată pe rolul de DIICOT Dâmbovița.
Actiunea a beneficiat și de suportul de specialitate al Serviciului de Combatere a Criminalității Informatice, Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București și al Brigăzii Speciale de Intervenției a Jandarmeriei, suportul de specialitate fiind asigurat de Direcția Operațiuni Speciale din Poliția Română.

Pocurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu ofițerii de poliție judiciară din cadrul Serviciului de Investigare Financiară a Grupurilor de Criminalitate Organizată din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate a IGPR, au coordonat efectuarea de către structurile de combatere a criminalității organizate din cadrul tuturor brigăzilor de combatere a criminalității organizate din opt judeţe a 26 de percheziții domiciliare și punerea în aplicare a 51 mandate de aducere.
Ordine europene de anchetă
Acţiunile au fost desfășurate în baza a cinci ordine europene de anchetă emise de autoritățile judiciare din Belgia într-o cauză având ca obiect comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, fraudă informatică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, accesul ilegal la un sistem informatic, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și spălare a banilor. Activitatea a făcut parte dintr-o amplă acțiune operativă desfășurată simultan pe teritoriul a şapte state europene și privește cercetările ce se efectuează în trei cauze penale instrumentate de autoritățile judiciare din Belgia cu un prejudiciu estimat de 400.000 de euro.
Falsificau carduri de carburant
În fapt, autorităţile judiciare din Belgia vizează o activitate infracțională constând în fraude cu carduri de alimentare cu carburant începută în anul 2018 și continuată până în luna martie 2022. Suspecții, de origine română, foloseau ca mod de operare diverse tehnici de skimming cum ar fi montarea de dispozitive pe pompele de carburant din stațiile de distribuire carburanţi pentru a obține datele electronice conținute pe banda magnetică a cardurilor originale de combustibil și a codurilor PIN ale acestora. Cu datele electronice obținute clonau acele carduri rezuiltând astfel altele false care le permiteau să cumpere combustibil în mod fraudulos.
Rambursări ilegale
„Menționăm că, potrivit normelor belgiene, toate camioanele care circulă pe drumurile publice sunt obligate se fie dotate la bord cu un On Board Unit (OBU), care este întotdeauna pornit și care facturează doar kilometrii parcurși pe drumurile cu plată. Cardurile de combustibil false au fost folosite pentru a încărca bani pe dispozitivul belgian de raportare a taxelor rutiere. Ulterior, folosind dispozitivul de raportare a taxei rutiere (OBU), suma încărcată pe dispozitiv, dar necheltuită efectiv cu taxa de drum, era rambursată în conturile bancare aflate sub controlul persoanelor implicate în activitatea infracțională”, precizează DIICOT.
Perchezițiile domiciliare au fost efectuate de către poliţiştii Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj-Napoca (nouă descinderi), Bacău (şase), Piteşti, Timișoara, Oradea, Iași, București (câte două) şi Craiova (una).
Bani, arme, droguri şi sechestru
În urma perchezițiilor au fost descoperite și ridicate două portofele fizice de moneda virtuală, 26 de telefoane mobile, 27 unități de stocare, şapte laptopuri, o tabletă, 21 OBU (On Board Unit), 52 de carduri din plastic prevăzute cu bandă magnetică, un card alb fără bandă magnetică, 76 de carduri bancare, 30 de grame substanță vegetală de culoare brun maronie susceptibilă de a fi canabis, patru pistoale din care unul cu bile din plastic (airsoft) și trei cu bile de cauciuc, precum și sumele de 134.100 de lei, 12.420 euro, 100 dolari canadieni și 2.100 lire sterline.
Persoanele față de care au fost emise mandate de aducere au fost conduse la sediul unităților de poliție angrenate în acţiune pentru audiere și continuarea cercetărilor. În cadrul acțiunii au fost puse în aplicare şapte mandate europene de arestare (dintre cele opt transmise în vederea punerii în executare). De asemenea, a fost emis și pus în aplicare un ordin european de indisponibilizare prin care s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor a 21 de persoane fizice și juridice, precum și asupra a 90 de conturi bancare până la concurența sumei reprezentând prejudiciul cauzat. Acţiunea a beneficiat de sprijinul EUROJUST, activitățile au fost efectuate cu sprijinul polițiștilor din cadrul structurilor de combatere a criminalității organizate, de investigații criminale, de criminalistică şi de intervenție rapidă și jandarmi, iar la activități au asistat și ofițeri de poliție din Belgia.

Comisarul-şef Marian Badea este șef cu acte în regulă al Poliției Județene Argeș. Acesta a promovat concursul pentru ocuparea funcţiei de inspector-şef al poliţiei judeţene organizat pe 7 decembrie la sediul IGPR.
Reamintim că, din 23 aprilie, Marian Badea fusese împuternicit sî îndeplinească atribuţiile de şef al poliţiei argeşene în contextul evenimentului de vineri, 16 aprilie, când un bărbat a murit în urma intervenției a doi agenţi de la Secţia 4 Poliţie Piteşti la Autogara Sud din municipiu. Comisarul-şef Badea a fost șef al Serviciului Rutier Argeș și, pentru o scurtă perioadă, șef al poliţiei argeşene. Aşa cum am relatat la momentul respectiv, pe 13 aprilie 2020 Marian Badea a fost promovat în conducerea IGPR ca director adjunct al Direcției Rutiere în urma promovării examenului pentru respectivul post. Anul trecut, cu oczia Zilei Naţionale a României, comisarul-şef Marian Badea a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul „Bărbăție și Credință” în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili.