Vă reamintim că, în luna mai, Tudor Pendiuc a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în „Dosarul Publutrans” în care a fost acuzat fapte de corupţie în legătură cu achiziţia de autobuze pentru transportul public local. La instanţa de fond, fostul edil-şef primise opt ani de puşcărie, dar pedeapsa i-a fost redusă la jumătate după ce magistraţii curţii bucureştene au constatat că pentru infracţiunea de luare de mită faptele s-au prescris, iar pentru abuz în serviciu pedeapsa a fost scăzută de la şase la patru ani.

Prin urmare, ambii au contestat decizia, iar dosarul a ajuns pe masa magistraților de la Judecătoria Pitești. Deocamdată, judecătorii au rămas în pronunţate, iar cei doi afaceriști aşteaptă cu înfrigurare să afle ce decizie vor lua până la urmă magistraţii. De menţionat că o eventuală schimbare a regimului de detenție poate constitui un prim, dar important pas către o nouă solicitare, şi anume cea de liberarea condiționată.
Potrivit prevederilor ar. 100 din Noul Cod Penal, „liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani; cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis; instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”.

Vă reamintim că, în luna mai, Tudor Pendiuc a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare în „Dosarul Publutrans” în care a fost acuzat fapte de corupţie în legătură cu achiziţia de autobuze pentru transportul public local. La instanţa de fond, fostul edil-şef primise opt ani de puşcărie, dar pedeapsa i-a fost redusă la jumătate
după ce magistraţii curţii bucureştene au constatat că pentru infracţiunea de luare de mită faptele s-au prescris, iar pentru abuz în serviciu pedeapsa a fost scăzută de la şase la patru ani. În acelaşi dosar, Gheorghe Văsîi, patronul SC „Girexim Universal” SA, respectiv Constantin Scarlat, managerul SC CNCD SA au primit tot câte patru ani închisoare cu executare. Judecată în acelaşi, fiica fostului primar, Emanuela, a scăpat de condamnare de cinci ani primită la instanţa de fond fiind achitată pentru infrcţiunea de spălare de bani, iar pentru cea de complicitate la luare de mită faptele s-au prescris.Ceilalţi 10 inculpaţi din dosar – care în prima instanță fuseseră condamnaţi la pedepse între patru şi şapte ani şi op luni de închisoare – au scăpat de puşcărie fie prin achitare, fie ca urmare a prescrierii faptelor.

„În baza art. 39 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, admite contestaţia formulată de petentul condamnat (…) împotriva Încheierii nr. 301/09.06.2023 a judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Mioveni. Stabileşte ca regim de executare regimul semideschis (…) Definitivă (…)” se precizează în decizia magistraților.
Potrivit dispoziţiilor legale, regimul semideschis oferă deţinuţilor posibilitatea de a se deplasa neînsoţiţi în zone din interiorul penitenciarului pe traseele stabilite de către administraţia unităţii şi de a-şi organiza timpul liber avut la dispoziţie, sub supraveghere, cu respectarea programului stabilit de administraţie. Regimul semideschis este unul mai blând, cu o mai mare libertate de mişcare în cadrul penitenciarului decât regimul de maximă siguranţă şi decât cel închis, dar mai aspru decât regimul deschis. Se aplică de obicei unor condamnaţi care au săvârşit infracţiuni cu periculozitate scăzută, fiind un mediu propice pentru ajutarea lor spre corijare. îndreptare, sprijinire, în vederea reinserţiei lor sociale.

În primă instanţă, fostul edil fusese condamnat de Tribunalul Bucureşti la opt ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Sentinţa a fost atacată şi dosarul a intrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, ai cărei magistraţi au redus pedeapsa iniţială constatându-se că pentru infracţiunea de luare de mită faptele s-au prescris, iar pentru abuz în serviciu, pedeapsa a fost scăzută la patru ani. În acelaşi dosar, fiica sa, Emanuela Pendiuc, a scăpat de o condamnare de cinci ani primită la instanţa de fond. Pentru spălare de bani a fost achitată, iar pentru complicitate la luare de mită faptele s-au prescris. În schimb, oamenii de afaceri Gheorghe Văsâi şi Constantin Scarlat, deţinători ai firmelor Girexim Universal SA, respectiv CNCD SA, au primit tot câte partru ani închisoare, de asemenea cu executare în regim carceral. Ceilalţi inculpaţi din dosar, care la instanţa de fond primiseră pedepse între patru şi şapte ani şi opt luni de puşcărie, au scăpat de pedepse fie prin achitare, fie ca urmare a prescrierii faptelor. Ei sunt Valentin Vişoiu (acţionar la CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL), Robert Aurelian Roman (director general al Publitrans 2000 SA), Emilian Nechita (director executiv al Direcţiei Tehnice din cadrul Primăriei Piteşti şi preşedinte al comisiei de evaluare), Manuel Vasile Rotaru (director general Publitrans 2000 SA, succesorul lui Roman), Elena Berinde (director economic al Publitrans), Lucia Corina Ivan (şef Serviciu Unitate Monitorizare Servicii Publice Primăria Piteşti), Doru Alexandru Petriea (ofiţer de poliţie judiciară în cadrul DNA), Mihai Petriea, tatăl acestuia. Pe latură civilă, Tudor Pendiuc a fost obligat, în solidar cu Gheorghe Văsâi şi Constantin Scarlat, la plata către Publitrans 2000 SA a sumei de 23.279.706 lei.
Vă reamintim că, potrivit procurorilor DNA Piteşti, Tudor Pendiuc a făcut demersuri astfel încât, cu încălcarea prevederilor legale, să fie încheiat, executat şi prelungit un contract de asociere în participaţiune între Publitrans şi Asocierea CNCD – Girexim Universal SA, în folosul ultimei. Sub pretextul inexistenţei fondurilor publice necesare achiziţionării celor 80 de autobuze, fostul edil a determinat încheierea contractului în condiţiile în care cele două firme private nu deţineau autobuzele în proprietate. Deşi cunoşteau acest aspect, directorul general şi cel economic ai Publitrans, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu, au solicitat Primăriei Piteşti încasarea subvenţiei şi au semnat 70 de procese-verbale de verificare a documentaţiei la decontul de subvenţie pentru activitatea de transport public de persoane. În acelaşi context, şi şeful Serviciului Unitate Monitorizare Servicii Publice, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, a semnat 26 de procese-verbale de verificare a documentaţiei la decontul de subvenţie pentru activitatea de transport public de persoane, cunoscând că CNCD/Girexim Universal nu au autobuzele, modalitate care a făcut posibil ca Tudor Pendiuc să dispună efectuarea de plăţi către respectivii operatori economici. Procurorii arată că din subvenţia încasată de la Primăria Piteşti, firmele private au achitat autobuzele care ulterior le-au revenit în proprietate, în timp ce Publitrans a rămas în aceeaşi situaţie, adică fără mijloacele de transport. De asemenea, Tudor Pendiuc este acuzat că a primit pentru fiica sa, Emanuela, de la Valentin Vişoiu, un apartament în Ansamblul Rezidenţial Quadra Place din Bucureşti, în valoare de 130.900 euro, în schimbul favorizării asocierii CNCD/Girexim Universal în procedura de atribuire a contractului de asociere în participaţiune, pentru care nu s-a plătit niciun ban.

Doar suspecții de omor și cei acuzați de comiterea infracţiunilor de genocid, contra umanităţii şi de război nu vor beneficia de întreruperea anchetelor sau a proceselor întrucât, potrivit procedurii penale, aceste infracțiuni sunt imprescriptibile. O altă categorie de dosare cărora nu li se aplică decizia instanței supreme, vizează faptele recente, care s-au produs ulterior deciziei CCR din mai 2022. Deci, cei condamnați după iunie 2018 (data intrării în vigoare a unei prime decizii a CCR privind prescripția), vor putea solicita instanțelor să le reanalizeze cazurile pentru a verifica dacă a intervenit prescripția ca urmare a noilor reglementări stabilite de ÎCCJ și CCR. În caz afirmativ, aceștia vor fi puși imediat în libertate.
Printre cei care ar putea beneficia de noile prevederi se află şi fostul primar Tudor Pendiuc. Vă reamintim că, pe 12 februarie 2020, fostul edil, alături de fiica sa și alte de persoane, au fost condamnaţi, în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti, la pedepse privative de libertate între patru ani şi şase luni şi opt ani de închisoare cu executare în regim carceral pentru fapte de corupţie în dosarul Publitrans.

Joi, magistrații Curții de Apel București au respins cererile fostului primar Tudor Pendiuc de a schimba încadrarea juridică a faptelor de care este acuzat de procurorii DNA Piteşti în dosarul Publitrans.

„În baza art (…) respinge ca nefondate cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de apelantul – inculpat Pendiuc Tudor din infracţiunea de abuz in serviciu cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art (…) cod penal în infracţiunea de abuz in serviciu prevăzută de art (…) din infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi în formă continuată (…) în infracţiunea de abuz în serviciu (…) şi din infracţiunea de luare de mită prevăzută de art (…) cod penal cu referire la art (…) din Legea 78/2000, cu aplicarea art (…) anterior modificărilor aduse prin legea 255/2013 în infracţiunea de luare de mită prevăzută de art (…) vechiul cod penal. În temeiul art (…) cod procedură penală suspendă judecata cauzei penale până la soluţionarea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, înregistrată sub numărul 1446/1/2022. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 6.10.2022″, se arată în decizia magistraților bucureșteni.
Vă reamintim că Tudor Pendiuc, alături de fiica sa și alte 10 persoane, a fost acuzat de procurorii Anticorupție de luare de mită, abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată referitor la modalitatea de achiziție a 80 de autobuze pentru Pitești. Pe 12 februarie 2020, fostul edil a fost condamnat în primă instanţă de Tribunalul Bucureşti la opt de ani cu închisoare cu executare în regim de detenţie, iar fiica sa, Emanuela, la cinci ani de închisoare.
Nefiind definitivă, decizia instanţei de fond a fost atacată, iar procesul încă se află în curs de judecată.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din codul penal care permite procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.155 alin.(1) din Codul penal potrivit căruia „cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Decizia CCR i-ar putea ajuta pe toți inculpații în cazul cărora anchetele sau procesele au trenat ani de zile, iar faptele riscă acum să se prescrie. Printre cei care ar putea beneficia de decizia CCR se află şi Tudor Pendiuc, fostul primar al Piteștiului, care în februarie 2020 a fost condamnat de Tribunal București la opt ani de închisoare într-un dosar de corupție instrumentat de DNA. Şi fiica fostului edil, Emanuela Elena Pendiuc, a fost condamnată la cinci ani de închisoare. Vă reamintim că Tudor Pendiuc a fost acuzat de luare de mită, abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și în formă continuată în dosarul Publitrans referitor la achiziția a 80 de autobuze pentru asigurarea transportului în comun în municipiu.

Tudor Pendiuc, fost primar al municipiului vreme de 22 de ani, şi Mircea Branişte, fost director al ADP Piteşti, vor fi judecaţi într-un dosar privind reducerea fondului forestier naţional cu scopul asfaltării ilegale a unui drum.
În iunie 2019, Mircea Branişte şi Tudor Pendiuc au fost condamnaţi definitiv de Curtea de Apel Piteşti la câte doi ani de închisoare cu suspendare pe un termen de supraveghere de trei ani pentru abuz în serviciu şi, respectiv, instigare la abuz în serviciu, aspect despre care am relatat la acea dată. Este vorba despre un dosar vizând asfaltarea ilegală a unui drum care duce până la vila secretarei fostului edil al municipiului, drum aflat în afara domeniului public sau privat al Piteştiului. Câteva luni mai târziu, ca urmare a unei sesizări aprimite de la Direcţia Silvică Argeş, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti a disjuns un nou dosar în care Pendiuc şi Branişte sunt acuzaţi de comiterea infracţiunii de nerespectarea dispozițiilor legale ce reglementează situațiile în care fondul forestier național ar putea fi restrâns. Din rechizitoriul procurorilor rezultă că, în septembrie 2014, o echipă de la ADP a asfaltat o suprafaţă de 506,5 metri pătraţi prelungind drumul care duce la vila fostei secretare, însă drumul cu pricina nu făcea parte din domeniul public al municipiului, ci era o porțiune a domeniului forestier național. Potrivit anchetatorilor, pentru a se da o aparanţă de legalitate asfaltarea urma să fie trecută ca fiind executată pentru o stradă din apropiere.
Dosarul a fost finalizat, iar primul termen al procesului este 15 februarie.