Curtea de Argeș a fost, în acest weekend, capitala culturală a țării noastre, reunind numeroși specialiști și personalități, în cadrul manifestărilor dedicate Simpozionului Internațional Urmuz 140-100, manifestări sub egida „Anului Urmuz în Argeș”. După deschiderea de vineri, la care a participat și ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, și în cadrul căreia a fost lansat și albumul filatelic aniversar – “ Pe Argeș în Sus/De la Meșterul Manole la Urmuz”, sâmbătă a fost o zi dedicată prelegerilor. Ziua a fost încheiată cu piesa ,,URMUZ” de Valeriu Butulescu, în regia Monei Gavrilaș, pusă în scenă de Teatrul Al. Davila. Piesa, o introducere inițiatică în universul urmuzian și, în același timp, o provocare pentru iubitorii de literatură să îl descopere sau, după caz, să îl aprofundeze pe avangardistul Urmuz, s-a dovedit a fi un real succes, premiera jucându-se cu sala plină și cu invitați din țară și din străinătate.
Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a declarat, după deschiderea Simpozionului, că Urmuz, prin importanța operei sale, merită să se regăsească în programa școlară. „Din păcate, simțim o lipsă de promovare acută a ceea ce înseamnă literatura scrisă și tineretul se îndepărtează, fiindu-le captată atenția de noile tehnologii. Eu la școală am învățat despre Urmuz și cred că Urmuz trebuie să se regăsească în programa școlară pentru anii terminali ai liceului pentru că este, în istoria literaturii, unul dintre pilonii importanți. Deși avem mulți oameni importanți în zona literaturii, nu mulți au reușit să depășească granițele dar Urmuz este unul dintre acei scriitori care este peste tot și merită să fie în programa școlară”, a subliniat ministrul Culturii.
De aceeași opinie este și vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Dumitru Bughiu: „Ne bucură să facem parte din acest eveniment. Noi, cei de la Consiliul Județean Argeș, am achiesat la ideea domnului academician Gheorghe Păun pentru a aduce în conștiința publică argeșeană și nu numai personalitatea celui care a fost mult prea puțin apreciat Urmuz. Este clar că personalitatea multiplă, bizară, neînțeleasă, controversată dacă vreți a lui Urmuz reprezintă un imbold pentru noi de a promova personalități mai puțin cunoscute la nivelul județului. Iată că Urmuz, opera lui Urmuz sunt mult mai cunoscute în străinătate decât în țară. Deși vorbim de o operă de aproximativ 40 de pagini, iată câtă efervescență a reușit să creeze acest autor. Cred că eforturilor noastre sunt unele minimale față de performanțele pe care le-a înregistrat Urmuz după dispariția sa.
Faptul că coagulează atâtea interese, mai ales în zona internațională, cred că ne obligă pe noi și îl califică pe Urmuză să facă din nou parte din literatura care este studiată în liceu” – Adrian Dumitru Bughiu, vicepreședinte Consiliul Județean Argeș.
„Este o piesă modernă pentru că Urmuz este un scriitor modern, chiar dacă a murit acum 100 de ani. Cred că orice spectator care a urmărit atent această piesă pleacă impresionat de existența tragică a acestui om și, în măsura în care îi cunoaște biografia, înțelege acțiunea. Și, dacă ceva nu înțelege, acest text are menirea să îl îndemne să afle.
Nici Brâncuși nu a fost înțeles la vremea lui, nici acum nu este pe deplin înțeles. Dar cei din Târgu Jiu sunt foarte mândri de el pentru că știu că are o dimensiune internațională și că, prin numele lui, omul acesta le sfințește locul. Aceeași situație este și la Urmuz, în raport cu municipiul Curtea de Argeș” – Valeriu Butulescu
„A fost dificil și nu a fost, în același timp, pentru că toate spectacolele mele sunt bazate pe emoție. Am lucrat ceva la text, dar am avut noroc de o echipă extraordinară de actori la Pitești. Nu este greu să lucrezi cu sufletul, din moment ce asta fac de 20 de ani. Și atunci, mi se pare cumva firesc. Teatrul care nu are suflet, nu îl înțeleg și deci, pentru mine, nu are rost” – Mona Gavrilaș – regizor.
„Pe vremea când eu eram elev, învățam despre Urmuz. Pe clasa a X-a, la curentul avangardist, l-am studiat și pe Urmuz. Eu am prins și casa în care s-a născut, aflată peste drum de Primărie, dărâmată între timp. Acest întreg eveniment l-a adus, într-adevăr, pe Urmuz acasă. Și în această seară, sala a fost aproape plină, cu peste 300 de oameni. Asta înseamnă că foarte mulți argeșeni vor disemina acum informația și Urmuz va fi mult mai cunoscut în Curtea de Argeș. A fost un cumul de efort începând cu revista Curtea de la Argeș și dl academician Gheorghe Păun, extraordinarul efort al Consiliului Județean Argeș care a înțeles din prima clipă importanța evenimentului și a investit în el, Consiliul Local al municipiului Curtea de Argeș și Romfilatelia cu acel album minunat care este cu adevărat o piesă de artă care completează fericit acest simpozion și rămâne pentru posteritate” – Ștefan Dumitrache, viceprimar Curtea de Argeș
Duminică, aproape de scena unde Urmuz a prins din nou viață în orașul natal, tot la Centrul de Cultură și Arte „George Topârceanu”, a fost vernisată expoziția „Urmuz văzut de graficienii lumii”. O compoziție extrem de interesată, cu lucrări ale artiștilor graficieni de pe toate continentele.
„Urmuz este parte din noi. Din păcate sau din fericire, urmuzismul ne înconjoară și este pretutindeni. Pe de altă parte, Urmuz nu este foarte cunoscut în Curtea de Argeș, dar nici în restul României, și asta chiar este din păcate, pentru că este unul dintre cei cunoscuți în lume scriitori români și noi avem șansa să se fi născut aici. Toate curentele avangardiste, futuriste, absurdiste, suprarealiste ale secolului și l-au asumat ca predecesor. Anul Urmuz are momente și la București, cum a fost cel de la Muzeul Național al Literaturii Române sau, pe 30 martie, expoziția de aici care va fi vernisată și la Biblioteca Academiei Române.
Mi-aș dori foarte mult ca Teatrul Alexandru Davila să ajungă cu această piesă, care s-a jucat în premieră la Curtea de Argeș, și la Buzău, locul unde s-a născut tatăl lui Urmuz” – Academician Gheorghe Păun.
Simpozionului Internațional “URMUZ 140 – 100” se înscrie în seria manifestărilor dedicate Anului Urmuz în Argeș și a fost organizat de Consiliul Județean Argeș în parteneriat cu academicianul Gheorghe Păun și Revista Culturală „Curtea de la Argeș”, Primăria Municipiului Curtea de Argeș, Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești și Centrul de Cultură și Arte „George Topârceanu”.