Foto Press 24
În perioada 19-20 mai 2014 se va desfăşura, în Casa Memorială „Dinu Lipatti”, cea de-a doua ediţie a Festivalului Naţional „Dinu Lipatti”, un concurs dedicat descoperirii şi valorizării tinerelor talente în domeniul muzical.
La 97 de ani de la naşterea celebrului pianist, compozitor şi pedagog român, Festivalul Naţional „Dinu Lipatti” îşi propune să readucă în atenţia publicului atât valenţele muzical interpretative ale marelui artist, cât şi pe cele componistice. Festivalul-concurs „Dinu Lipatti”, aflat la cea de-a doua ediţie, este structurat pe trei secţiuni: Pian, Vioară şi Canto.
Concurenţii – elevi ai liceelor de artă şi studenţi ai universităţilor muzicale din România – vor susţine concerte şi recitaluri la Casa Memorială „Dinu Lipatti”.
Festivalul concurs „Dinu Lipatti” este un eveniment desfăşurat în cadrul proiectului “Muzeul Județean Argeș – Moştenire culturală, istorie şi continuitate”, proiect aflat în faza de sustenabilitate, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Argeș. Ca parte a acestui proiect, Festivalul Naţional „Dinu Lipatti” va aduce în atenţia publicului larg şi a tinerei generaţii atât valorile artistice ale unei opere de excepţie, cât şi detalii specifice privind compoziţia şi personalitatea marcantă a muzicianului Dinu Lipatti.
Juriul va fi alcătuit din personalităţi ale universului muzical românesc: pentru secţiunea Pian Dionisie Andreea, Titi Radu pentru secţiunea Vioară, Moise Roxana şi Sandu Mădălin, pentru secţiunea Canto, Costea Andra şi Clavac Camelia.
Evenimentul se va desfăşura conform următorului program:
19 mai – înregistrarea participanţilor şi pregătirea pentru susţinerea probelor de concurs.
20 mai – Gala Laureaţilor – premierea câştigătorilor şi recitalul final.
Casa Memorială „Dinu Lipatti”, situată în satul Fundățeanca din comuna Leordeni, județul Argeș, se află în patrimoniul Muzeului Județean Argeș, fiind casa vacanţelor copilăriei artistului şi locul în care a creat marele pianist român.
Casa găzduiește obiecte legate de viața și activitatea marelui pianist și compozitor român. Printre cele mai importante exponate se află un pian Bechstein – ale cărui clape vor prinde din nou viață pe parcursul Festivalului Național „Dinu Lipatti” și un bust al artistului, realizat de sculptorul Ion Irimescu.
Despre Dinu Lipatti
Crescut într-o familie cu tradiție muzicală – tatăl, un talentat violonist amator, ce studiase cu Pablo de Sarasate, iar mama, o excelentă pianistă – Dinu Lipatti a beneficiat din fragedă copilărie de recunoașterea și cultivarea înclinațiilor sale muzicale. Naș de botez i-a fost maestrul George Enescu, însă finuțul a ales să se consacre pianului. A studiat cu exigenta profesoară de pian Florica Musicescu, care l-a ferit de mentalitatea unui „copil minune”, dându-i o educație artistică serioasă, ce i-a permis dezvoltarea talentului nativ. De asemenea, a urmat studii de compoziție cu Mihail Jora.
În cei 16 ani de carieră artistică din cei 33 de ani de viaţă, Lipatti s-a situat între marii pianişti ai lumii, devenind, postum, membru al Academiei Române.
Interpretările sale pline de căldură şi înaltă desăvârşire stilistică, de poezie şi graţie artistică i-au adus, din partea compozitorului şi pianistului francez Francis Poulenc, titlul de “artist de o spiritualitate divină”. În repertoriul lui Dinu Lipatti prevalau operele unor compozitori precum: Johann Sebastian Bach, Wolfgang Amadeus Mozart, Frédéric Chopin, Béla Bartók, Robert Schumann, Edvard Grieg, Maurice Ravel şi Domenico Scarlatti.
Compozițiile lui Dinu Lipatti, între care Fantezie pentru pian, vioară și violoncel Op. 1 (1933), Șătrarii, suită pentru orchestră Op. 2 (1934), Concertino în stil clasic pentru pian și orchestră de cameră Op. 3 (1936), Simfonie concertantă pentru două piane și orchestră de coarde Op. 5 (1938), Sonatină pentru mâna stângă (1941) au rămas, în cea mai mare parte, inedite.
Sergiu Tuhuțiu, tânăr pianist român consacrat pe scenele internaționale și președinte al Asociației Lipatti Music Production, afirmă despre Dinu Lipatti: “Pentru muzicieni, Lipatti e o minune, pentru melomani – o alinare, pentru necunoscători – un pianist, iar pentru pianişti – o icoană. Lipatti e genul de artist care lasă în urma pasului său o dâră nepieritoare de lumină, tipologia sa umană însumează esenţialităţile bunătăţii, generozităţii şi prieteniei, fiinţa sa lăuntrică trezeşte cel mai adânc fior al unei spiritualităţi sublime, înveşmântată mereu cu pendularea dintre firesc şi grav, cu media perfectă dintre candoarea umană şi muzica vieţii sale. În fond, Lipatti nu există. El s-a jertfit pe sine pentru muzică, s-a nimicit întru clădirea celui mai grandios monument al sufletului său: dăruirea prin muzică. El este dizolvat în faptele sale în aceeaşi manieră şi măsură în care o pastilă efervescentă dispare într-un pahar cu apă, şi anume prin faptul că, încheindu-şi starea palpabilă, continuă să existe în fiecare punct din mediul în care s-a dizolvat. Spre fericirea noastră, aceste fapte ale sale ajung până la noi sub forma amintirilor unor cunoscuţi ai săi, ale istorisirilor, ale înregistrărilor sale, ori ceea ce ne atinge cel mai mult este natura tuturor acestora, şi anume o natură la graniţa cu divinul.”
