SOS Salvamont!

Deși Serviciul Salvamont a fost înființat, oficial, în 1969, primele acțiuni românești de salvare pe munte datează încă de la începutul secolului trecut. În localități de la poalele munților Bucegi și Făgăraș, respectiv Brașov, Sinaia, Sibiu și Bușteni s-au organizat, pe lângă asociațiile turistice existente la acea vreme, grupuri de salvatori alpini din care făceau parte alpiniști, vânători și călăuze. În cei 54 de ani de existenţă, salvamontiştii au intervenit, indiferent de vreme, uneori în condiţii extreme – ninsori, viscol, ploi, furtuni, grindină, ceaţă, avalanşă – pentru salvarea turiştilor accidentaţi. Deşi legea nu prevede o astfel de obligaţie, nu puţine au fost cazurile când au coborât de pe creste până în zone accesibile, oameni care şi-au pierdut viaţa pe munte.

Vieţi în pericol
Ei bine, cu toate sacrificiile de care dau dovadă, serviciile de salvamont sunt în pericol şi ar putea fi transformate în direcții fără personalitate juridică dacă, pe 17 august, ordonanța austerității va fi adoptată. Potrivit actului normativ, serviciile de salvare montană ar urma să fie comasate cu alte instituții sau servicii din subordinea consiliilor județene și ar trebui să reducă personalul cu 15%. În acest context, Salvamont România atrage atenția că o asemenea aituaţie ar atrage după sine grave consecințe și ar pune în pericol viața turiștilor.
Spre exemplu, Salvamont Argeș are 26 de angajați, iar în urma aplicării ordonanței ar trebui restructurate patru posturi. Acest lucru nu este posibil, dat fiind faptul că arealul pe care acționează salvatorii montani argeșeni este unul dintre cele mai mari și mai dificile, iar lipsa oricărui salvamontist ar putea periclita misiunile de salvare.
Petiţie lansată de salvamontişti
În acest sens, reprezentanții Salvamont au lansat o petiție prin care se cere stoparea acestor măsuri.
„Serviciile Publice SALVAMONT și SALVAMONT/SALVASPEO sunt structuri de urgență operative, parte integranta a SNAU (Sistemul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă), care desfășoară deopotrivă atât activități de prevenire a accidentelor montane și speologice, cât și de acordare a primului ajutor medical, salvarea și transportul accidentatului la unitățile medicale. Numărul salvatorilor montani operativi, angajați la nivelul celor 26 de județe care au organizate astfel de structuri este extrem de mic, subdimensionat, în prezent fiind angajate cca 300 de persoane la nivel național, iar o reducere a acestuia nu va oferi o scădere semnificativă ale cheltuielilor, dar va genera probleme în asigurarea serviciilor de urgență în zona de responsabilitate, respectiv zona montană și submontană, precum și în alte locuri greu accesibile (…). Caracterul de unicitate dat de specificul acestei activități derulate în condiții operative de urgență nu permite comasarea/fuzionarea/reorganizarea sau transferul activității fără ca aceasta să nu fie afectată și considerăm că organizarea unei structuri operative de salvare montană, fără personalitate juridică, sau comasarea cu alte servicii, nu ar avea ca rezultat direct decât să perturbe grav funcționarea acesteia şi chiar să pună indirect în pericol viaţa şi integritatea oamenilor. Serviciile publice Salvamont sunt deja descentralizate, o comasare a activităţii acestora presupunând grave disfunctionalităţi în misiunea noastră de salvare, extragere din mediul montan accidentat şi predarea către unităţile medicale specializate”, se arată în petiția Salvamont România.
Mii de persoane salvate anual
Potrivit statisticilor, cu o structură de personal operativ foarte restrânsă numeric, dar bine organizată, salvatorii montani răpund şi acţionează, anual, la mai mult de 8.000 de evenimente montane, în care sunt salvate peste 9.000 de persoane. Este motivul pentru care credem că decidenţii ar trebui să dea dovadă de înţelepciune şi să nu se grăbească în a lua o decizie greşită. În opinia noastră, Salvamont, singura instituţie abilitată să intervină profesionist la evenimentele montane, trebuie sprijinit din toate punctele de vedere, nicidecum să i se pună piedici, viaţa şi integritatea iubitorilor de munte fiind mai presus de orice.